Monografia comunei

Comuna Vadu Moldovei este o comună din județul Suceava formată din satele Cămârzani, Ciumulești, Dumbrăvița, Ioneasa, Mesteceni, Movileni, Nigotești și Vadu Moldovei (reședința). Până la reforma administrativă din 1950 a făcut parte din județul Baia10. Comuna Vadu Moldovei este situată în sectorul văii largi submontane a Moldovei. Se află în partea de sud-vest a judeţului Suceava, pe drumul naţional 2, la 45 km de Suceava şi 14 km de Fălticeni. Centrul comunei are latitudinea de 47o22’38” N şi longitudinea de 26o22’14” E.

Apele de suprafaţă

Apele care străbat teritoriul sunt sub jurisdicţia Direcţiei Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava (S.G.A. Suceava), care urmăreşte cursurile de apă. Reţeaua hidrografică care drenează zona studiată, aparţine bazinului hidrografic de ordinul II al râului Moldova. Râul Moldova izvorăşte de sub Obcina Lucinei, la altitudinea de 1590 m şi se varsă în râul Siret, în aval de municipiul Roman. Este unul din cele mai curate rare ale ţării, în lunca sa de la berchişeşti se alimentează cu apă municipiul Suceava. Râul Moldova va străbate comuna Vadu Moldovei în partea de sud şi sud-vest, constituind principala reţea hidrografică cu afluenţii săi Mediasca şi Hatia de pe partea stângă. Regimul hidrografic al râului Moldova este influenţat de factorii naturali din zona versanţilor estici ai Carpaţilor Orientali, unde cantitatea de precipitaţii este mare (650 – 1000 mm). Repartiţia neuniformă a precipitaţiilor în timpul anului, face ca râul Moldova să aibă viituri puternice, în special vara, producând inundaţii în dreptul localităţilor Roşiori şi Oniceni. Debitul mediu este de 18,3 m3 / sec, iar cel maxim pentru postul de la Baia este de 820 m3 / sec. Debitul maxim absolut este de 1.050 m3 / sec, şi s-a înregistrat la data de 13 august 1969 la Tupilaţi – Roman. Râul Moldova are în dreptul comunei Vadu Moldovei, o altitudine a albiei de cca. 300- 320 metri. Debitul mediu, determinat pe cale indirectă, este de 21 m3 /s, debitele maxime anuale fiind influenţate de topirea zăpezilor şi de precipitaţiile abundente de la sfârşitul primăverii şi începutul verii, când scurgerea superficială este capabilă să atingă 80-90% din scurgerea medie multianuală. Variaţia mare a debitului în decursul unui an este explicată prin continentalismul climei. În timpul viiturilor se observă o lărgire a albiei minore, prin eroziune laterală spre maluri. Acţiunea de erodare a malurilor se manifestă puternic în sectoarele concave ale meandrelor, unde prin prăbuşire, se produce scăderea suprafţelor arabile şi transformarea lor în prundişuri. Cel mai important afluient al râului Moldova este pârâul Mediasca care îşi are izvoarele sub Dealul Stejarului (451,5 m) şi Dealul Nigoteşti (427,6 m). Cele două izvoare confluează în aval de localitatea Ioneasa la cota 329,5 m, apoi străbat localitatea Ruşi şi se varsă în râul Moldova după 3,5 km de la confluenţă. În timpul precipitaţiilor abundente acesta producea inundarea unor mari suprafete de teren agricol şi gospodării. Pentru scoaterea de sub inundaţii a acestor teritorii s-au luat măsuri de combatere a eroziunii solului, de protejare a malurilor şi drenaj. Şomuzul Băii este un râu tipic de luncă. Izvorul principal se află în amonte, între Sasca Mică şi Sasca Nouă şi are un debit de 0,3 m3 /s. Regimul de alimentare subteran pronunţat îi asigură permanenţa scurgerii. Acesta a fost regularizat între anii 1958-1959 şi 1975-1980. Acum are o suprafaţă totală a bazinului de 90 km2 şi o lungime de 20 km. Se varsă în Moldova la limita de sud a comunei. Iazurile care apar în comună sunt realizate prin captarea şi valorificarea unor mici cursuri permanente: acumulările Ioneasa, Cămârzani, Bulatău.

Apele subterane

Hidrogeologic, nivelul freatic este cantonat în depozite grosiere de terasă (pietrişuri şi bolovănişuri cu interspaţiile umplute cu nisip). Freaticul este în legătură directă cu apa cu nivel liber din râul Moldova direcţiile de scurgere variind sezonier: în perioadele ploioase are loc alimentarea râului din versanţi, iar în perioadele secetoase râul se alimentează din terasă. Apele subterane de bună calitate se găsesc în depozite acumulative de terasă, la adâncimi de 5-10m şi în lunci, la adâncimi sub 1m, favorizând local înmlăştinirile. Apele subterane folosite la alimentarea cu apă potabilă a aşezărilor din zonă, se caracterizează printr-un grad mic de mineralizare. Apele freatice din subteran depind în mare parte de condiţiile climatice şi de structura petrografică.

Vegetaţia spontană este reprezentată, în această zonă, prin păduri de stejar pedunculat (Quercus robur), în amestec cu alte specii de foioase, terenuri agricole şi pajişti secundare stepizate, terenuri agricole şi pajişti (grupări cu Agropyrus repens, Agrostis alba, Alopereus pratensis) situate în luncă, alternând cu specii de Salix, Populus, pe alocuri Quercus robur, etc. Pădurile de stejar şi gorun în amestec cu alte specii de foioase apar sub formă de petice în dreptul localităţilor Dumbrăviţa şi Ioneasa sau la limita administrativă cu comunele Preuteşti şi Forăşti. Fondul Forestier ocupă o suprafață de 18 ha, aflate în proprietate privată. Vegetația intrazonală de luncă se dezvoltă de-a lungul văii Moldovei, dar și parțial dea lungul Șomuzului Băii. Solurile neevoluate, aluviale și umezeala relativă crescută a aerului au favorizat apariția acestor asociații vegetale. Pe teritoriul comunei Vadu Moldovei există aria naturală Protejată Natura 2000 ROSCI0365 ”Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși”.

Fauna cuprinde atât elemente caracteristice ale faunei terestre, cât și celei acvatice. Fauna terestră și-a restrâns mult arealul și numărul de exemplare, în special datorită reducerii suprafețelor forestiere. Fauna acvatică este întâlnită în zona apropiată cursului Moldovei, parțial și a afluenților, în iazuri care asigură condiții optime animalelor iubitoare de apă. Deosebit de importantă pentru aprecierea calității apelor Moldovei este prezența racului de râu (Astacus fluviatilis). În luncă trăiesc rozătoarele – popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, dihorul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, sticlete, graur, ciocârlie, mierlă, porumbel, turturică, guguștiuc, pupăză, cânepar, sturzul, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, uliul porumbar, cucuveaua, hihurezul mic, etc.

Regiunea în care este amplasată comuna Vadu Moldovei, caracterizează un relief colinar şi depresionar, respectiv dealuri, coline şi culoar morfologic, toate aflându-se în aria de influenţă a climatului de tip temperat continental cu nuanţe moderate (influenţe continentale, subbaltice, atlantice şi mai puţin mediteraneene). Această zonă este încadrată în provincia climatică est–europeană (după indicele de umiditate, în tipul climatic II). Tipul climatic menţionat se reflectă în distribuţia temperaturilor şi precipitaţiilor (variaţii diurne, lunare, anuale şi multianuale) care imprimă şi o anumită periodicitate a acestora, stabilită şi prin elementele climatice, înregistrate la staţia meteorologică Fălticeni. Clima acestei regiuni se încadrează tipului temperat-continental, cu ierni umede cețoase și aspre, iar verile uscate - secetoase datorită stepei răsăritene, climat caracteristic zonelor de podiș. Temperatura medie atinge 7-8 °C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 621 mm. Cele mai ridicate temperaturi înregistrate la Fălticeni au fost de +37 °C (la data de 16 august 1905) și +40 °C (la data de 18 iulie 2007). Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Fălticeni a fost -32.5 °C (în data de 18 februarie 2008). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt destul de scăzute (+1,5 °C în martie și +8,1 °C în aprilie) ceea ce are drept consecință înflorirea târzie a pomilor și prin aceasta evitarea înghețurilor și brumelor. Privind brumele şi îngheţurile de primăvara şi toamna, în mod obişnuit îşi fac apariţia în a treia decadă a lunii septembrie cu o frecvenţă de 40% şi dispar în a doua jumatate a lunii aprilie cu o frecventa de 40%. Cea mai timpurie brumă a fost la 7.09.1974, iar cea mai târzie la data de 24.05.1967. Perioada medie lipsită de brume este de 100 zile, ceea ce periclitează uneori creşterea şi dezvoltarea plantelor. În ceea ce priveşte producerea îngheţurilor, data cea mai timpurie de îngheţ a fost la 16.09.1971, iar cea mai tarzie la data de 13.04.1972. Intervalul mediu fără îngheţ este de 165 zile. Din punct de vedere termic, această zonă se caracterizează prin predominarea maselor de aer continentale în anotimpul rece şi prin veri cu temperaturi moderate, cu inversiuni termice determinate de escaladarea maselor de aer vestic pe versanții Carpaţilor Răsăriteni.

Până în 1968 satele componente au făcut parte, succesiv, din mai multe unităţi administrativ-teritoriale. Despre comuna Vadu Moldovei ca unitate de sine-stătătoare se poate vorbi începând din 1968, când, în urma reformei administrative, s-au comasat cele două comune învecinate, Ciumuleşti şi Fântâna Mare, iar noua unitate rezultată a primit numele de Vadu Moldovei. În limitele sale actuale, comuna datează din 2004. Atunci s-a reînfiinţat comuna Fântâna Mare, cu 4 sate: Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătăreşti şi Praxia, iar Vadu Moldovei a rămas cu cele 8 sate actuale. Chiar dacă are o vechime mică sub acest nume, în ceea ce priveşte locuirea şi administraţia, teritoriul a avut o bogată existenţă, dovedită prin izvoarele istorice. Urme de locuire din Neoliticul timpuriu s-au descoperit la Vadu Moldovei, Dumbrăviţa, Cămârzani şi Ciumuleşti11. Arheologic se admite că zona a fost reprezentată în neolitic, mai ales prin cultura Cucuteni. Un număr mare de documente, începând cu primele forme de civilizaţie scrisă, demonstrează existenţa unor sate bine închegate în întreg bazinul Moldovei. Astfel, se poate avansa ipoteza locuirii neîntrerupte, importantul curs de apă al Moldovei fiind suficient de bine apărat natural. În Evul Mediu şi în perioada modernă, ca urmare a creşterii numerice a populaţiei, atât prin spor natural, cât şi prin spor migratoriu pozitiv, are loc o extindere a locuirii dinspre valea râului spre părţile mai înalte, utilizând ca spaţii de penetrare tot văile, respectiv afluenţii Moldovei. Iniţial locuirea s-a făcut liniar, urmând firul apelor, fenomen foarte bine păstrat şi chiar amplificat în timp către actual, prin morfostructura caracteristic liniară (village-en-rue). Izvoarele scrise fac menţiuni asupra satelor comunei Vadu Moldovei abia începând cu secolul al XV-lea, dar atunci apar aşezări deja existente. Menţionarea acestora în actele domneşti se face abia când ele devin obiectul unor tranzacţii (vânzări, cumpărări, danii, schimburi de proprietăţi, judecăţi). La aceste sate menţionate documentar ar mai trebui să adăugăm şi un oarecare număr de sate răzeşeşti, libere (despre care nu era cazul să se vorbească prea mult în acte), ca şi pe acele sate care nu s-au păstrat până în zilele noastre, dar sunt menţionate în documente.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Moldovei se ridică la 3.993 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.680 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 1,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Structura pe sexe a populației comunei este echilibrată, în anul 2020, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, din numărul total al locuitorilor de 4.477: 2.191 persoane (48,94%) sunt bărbați și 2.286 (51,06%) sunt femei. Din analiza datelor furnizate de INS, se observă faptul că ponderea copiilor sub 15 ani (5%) este mai apropiată de cea a vârstnicilor peste 65 de ani (21%), ceea ce confirmă procesul de îmbătrânire demografică. Numărul copiilor sub 15 ani este relativ redus, indicând astfel un grad de natalitate în scădere. 

Există 3 grădinițe (Grădinița cu program normal din satul Dumbrăvița, Grădinița cu program normal din satul Movileni, Grădinița cu program normal din satul Ioneasa), 3 școli (Școala gimnazială nr. 1 Vadu Moldovei și GPN, Școala gimnazială nr. 2 Vadu Moldovei, Școala gimnazială Nigotești). De asemenea, comuna dispune de 1 cămin cultural în satul Ciumulești și 1 cămin cultural în satul Dumbrăvița (proiect în derulare). În ceea ce privește patrimoniul sociocultural, comuna Vadu Moldovei dispune de 9 biserici de cult ortodox, 2 biserici adventiste și o biserică penticostală:

• Biserica ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh” din Vadu Moldovei.
•  Biserica ortodoxă „Sf. cuv. Parascheva” din Ciumulești.
•  Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Nigotești.
•  Biserica ortodoxă „Sf Nicolae” din Ioneasa.
•  Biserica ortodoxă „Sf Mihail și Gavril” din Mesteceni.
•  Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Dumbrăvița de Sus.
•  Biserica ortodoxă „Sf Petru și Pavel” din Dumbrăvița de Jos.
•  Mănăstirea „Sf. Gheorghe” din Cămârzani.
•  Biserica ortodoxă de stil vechi „Sf. cuv. Parascheva” din Vadu Moldovei.
•  Biserica Adventistă din Vadu Moldovei.
•  Biserica Adventistă din Dumbrăvița.
•  Biserica Penticostală din Dumbrăvița

Funcția administrativă a comunei este deținută de satul Vadu Moldovei. Aici se află, sediul Primăriei și sediul de Poliție.

 Instituţii din domeniul educaţieişi cercetării:

• Şcoala Gimnazială Nr.1 Vadu Moldoveicu următoarele unităţi arondate :
• Şcoala Gimnazială Nr. 2 Vadu Moldovei;
• Şcoala Gimnazială Nigoteşti;
• Grădiniţa cu Program Normal Vadu Moldovei;
• Grădiniţa cu Program Normal Dumbrăviţa;
• Grădiniţa cu Program Normal Movileni ;
• Grădiniţa cu Program Normal Ioneasa.

 Instituţii din domeniul culturii:

• Căminul Cultural Ciumulești, comuna Vadu Moldovei.
• Biblioteca Comunală Vadu Moldovei – cu sediul în incinta Primăriei comunei Vadu Moldovei.

Manifestări culturale:

• Festivalul ,,Pâinea de Aur”- în luna august a fiecărui an;
• Sărbătoarea ,,Balul gospodarilor” - în fiecare an în luna noiembrie înainte de începerea postului Nașterii Domnului sau al Crăciunului;
• Festivalul ,,Datini și obiceiuri de Anul Nou” - în luna decembrie a fiecărui an.
• Hramurile bisericești specific fiecărei localități în parte;
• ,,Nunta de aur” – premierea cuplurilor care au peste 50 de ani de la căsătorie;
• Ansamblul folcloric ”Moștenite din bătrâni”
• Grupul folc loric ”Moștenite din bătrâni” din comuna Vadu Moldovei, județul Suceava.

 Instituţii din domeniul sănătăţii:

• Centru de Sănătate Vadu Moldovei;
• Cabinet de Medicină de Familie dr. Nistor Mircea;
• Cabinet de Medicină de Familie dr. Porof Camelia;
• Farmacia Camyfarm Vadu Moldovei;
• Farmacia Tania Vadu Moldovei.
• Dispensar Veterinar;
• Farmacie Veterinară.

 Instituţii din domeniul asistenţei sociale:

• Primaria Comunei Vadu Moldovei - Compartiment Asistență Socială.

 Instituţii în domeniul tineretului şi sportului:

• Asociația Sportivă ,,Viitorul” Vadu Moldovei

Comuna Vadu Moldovei este situată în partea de sud a județului Suceava, în sectorul văii largi submontane a Moldovei, fiind străbătută de drumul național DN2(85) Suceava – Roman - București.

Situată în zona de podiş din nord-estul ţării, comuna Vadu Moldovei a avut dintotdeauna un specific economic agricol, cu predominanţă cerealieră, plante tehnice, cartof şi zootehnică, ce s-a completat cu activităţile meşteşugăreşti şi cu cele generate de tranzitul călătorilor şi al mărfurilor pe vechiul drum comercial al văii Moldovei. Din 1952 a început în zonă, afectând toată suprafaţa agricolă a comunelor învecinate, colectivizarea, ale cărei consecinţe nefaste se manifestă şi în prezent, după aplicarea legilor care au reglementat succesiv domeniul retrocedărilor proprietăţilor agricole şi silvice. Identificarea şi delimitarea proprietăţilor reconstituite nu a fost întotdeauna corect realizată, făcând astfel obiectul multor litigii. În foarte multe cazuri, din lipsa unei evidenţe clare asupra proprietăţilor şi din cauza vârstei înaintate a proprietarilor sau a moştenitorilor acestora, legile s-au aplicat incorect, ori s-au înregistrat abuzuri care au rămas şi până în prezent nedovedite, iar situaţiile care au rezultat de aici – nesoluţionate. Problemele persistă şi datorită fărâmiţării suprafeţelor, lipsei mijloacelor tehnice şi a banilor necesari pentru lucrări agricole de calitate, seminţe certificate, substanţe chimice, lipsei unei pieţe de desfacere organizate a produselor agricole, mecanismului greoi şi insuficient pus la punct de acordare a subvenţiilor agricole, sau din cauza vârstei înaintate a celor mai mulţi agricultori. Pentru perioada colectivizării, cifrele cu totalul producţiei globale defalcate pe sector vegetal, sector zootehnic sau secţii de mecanizare agricolă, cu venituri băneşti de ordinul milioanelor de lei de atunci, sunt neconcludente, fiind cu atât mai aproape de adevăr cu cât ne apropiem mai mult de anul 1989. Se ştie cum se făceau raportările producţiilor realizate în acea perioadă, şi unităţile agricole din zonă nu făceau excepţie. În 1983 terenurile agricole erau aproape în totalitate în proprietate de stat sau cooperatistă, ţăranii având câte un lot în folosinţă (cca. 18 ari) dat de CAP-ul unde lucrau, care nu acopereau necesităţile gospodăriilor din acea vreme. În satele din comună au existat 1 CAP, 2 secţii ale IAS Fălticeni şi o asociaţie economică interccoperatistă.  În cadrul acestor forme artificiale create şi care până la urmă nici nu s-au dovedit a fi viabile, structura pe culturi a terenurilor agricole era dată mai puţin de necesităţile şi posibilităţile reale ale zonei, de specificul ei bio-pedo-climatic, şi mai mult de necesităţile unei economii centralizate, planificate, falimentare în 1989, care a impus multe compromisuri în relaţia dintre agricultor şi pământ. Astfel, culturile agricole practicate în zonă au ajuns să fie foarte diversificate iar productivitatea destul de redusă. Din totalul suprafeţei agricole de la acea dată, de 4862 ha, aproape 3800 ha erau terenuri arabile, cultivate în principal cu cereale (peste 60%). Porumbul şi grâul deţineau împreună peste 85% din suprafeţele cultivate cu cereale. Deşi mărturiile documentare arată că, în urmă cu câteva secole condiţiile climatice nu erau deosebit de prielnice pentru cultura grâului, iar porumbul a fost introdus târziu, în sec. XVIII, în anii agriculturii socialiste, datorită lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, mecanizării suficiente şi introducerii grâului de toamnă, cerealele s-au impus, ajungând să deţină suprafeţe mari şi parcele întinse. Celelalte suprafeţe arabile erau atunci împărţite între plantele tehnice, legume şi leguminoase pentru boabe, plante furajere, etc. Dintre plantele tehnice, suprafeţe însemnate ocupau inul pentru fuior, sfecla de zahăr, cânepa şi, sporadic, rapiţa. Legumele şi leguminoasele deţineau şi ele suprafeţe mari, mai importante fiind, alături de cartof, mazărea, fasolea, precum şi câteva amenajări situate în lunca Moldovei. Au existat chiar căpşunării, harbuzării, culturi de legume timpurii în solarii, pe un total de aproximativ 45 ha. Din total populație stabilă după domiciliu de la nivelul anului 2020, de 4.477 locuitori, 3.075 persoane au vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani, număr care constituie populația activă a comunei Vadu Moldovei. 

 CONSILIERI LOCALI 

Mandatul 2020-2024

1. Elena RĂILEANU                    - PSD
2. Constantin BURLACU            - PSD
3. Cristian-Romică DRĂGOI      - PSD
4. Alina IACOB                            - PSD
5. Dumitru LUCA                        - PSD
6. Mihai SANDU                          - PSD
7. Dumitru SUMAN                    - PSD
8. Irina-Rozica TRIFAN               - PSD
9. Mihai-Vlad DUMITROVICI     - USR
10. Sergiu-Constantin IACOB     - USR
11. Costică IACOB                         - PNL
12. Constantin DUMITRU             - PRO
13. Vasile SOFRONIE                    - independent

1. PRINCIPALELE PARTIDE POLITICE

•  Partidul Social Democrat
•  Partidul National Liberal
•  Partidul ProRomânia
•  Uniunea Salvați România

2. CULTELE RELIGIOASE

•  Biserica ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh” din Vadu Moldovei.
•  Biserica ortodoxă „Sf. cuv. Parascheva” din Ciumulești.
•  Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Nigotești.
•  Biserica ortodoxă „Sf Nicolae” din Ioneasa.
•  Biserica ortodoxă „Sf Mihail și Gavril” din Mesteceni.
•  Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Dumbrăvița de Sus.
•  Biserica ortodoxă „Sf Petru și Pavel” din Dumbrăvița de Jos.
•  Mănăstirea „Sf. Gheorghe” din Cămârzani.
•  Biserica ortodoxă de stil vechi „Sf. cuv. Parascheva” din Vadu Moldovei.
•  Biserica Adventistă din Vadu Moldovei.
•  Biserica Adventistă din Dumbrăvița.
•  Biserica Penticostală din Dumbrăvița.

3. Principalele sindicale sau asociaţii profesionale 

• Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România;
• Alianţa Sindicatelor din Învăţământ Suceava;
• Asociația Comunelor din România – ACOR;
• Corpul Profesional al Secretarilor Generali al Comunelor din România - CPSGCOR..

1. ASOCIERI

Comuna Vadu Moldoveieste un membru activ al Asociației Comunelor din România. Comuna Vadu Moldovei este membru în Asociaţia Comunelor din România – Filiala judeţeană Suceava. Misiunea Asociaţiei este de a realiza o uniune mai strânsă între comunele din România promovând idealurile şi principiile prevăzute în Carta europeană a autonomiei locale.

2. ÎNFRĂȚIRI

Comuna Vadu Moldovei este înfrățită cu comuna Priprutia din Ucraina din anul 2018.